Grupul consilierilor locali USR–FDGR din Consiliul Local Brașov a oferit explicațiile necesare referitoare la abținerea lor de la vot în privința concesionării unui teren situat în Centrul Civic, destinat construcției unei catedrale. Reprezentanții grupului au insistat asupra faptului că poziția lor nu este una de opoziție față de credință sau față de Biserică, ci este un demers menit să solicite transparență, respectarea legalității și o consultare autentică a comunității.
Reprezentanții USR–FDGR au transmis că respectă atât valorile religioase ale brașovenilor, cât și rolul esențial pe care Biserica îl joacă în societate. Cu toate acestea, ei au subliniat că o hotărâre cu un impact urbanistic, juridic și social de o asemenea amploare nu poate fi adoptată „netransparent, în grabă și pe baze juridice fragile”.
Apel pentru dialog, nu pentru decizii pripite
Potrivit liderului grupului USR–FDGR, esența dezbaterii nu se referă la existența viitoare a unei catedrale, ci la modalitatea prin care administrația locală, condusă de primarul George Scripcaru, încearcă să impună rapid această decizie.
„Problema nu este catedrala, ci procedura”
Nereguli istorice și posibile conflicte de interese
Consilierii invocă o serie de nereguli care ridică mari semne de întrebare. Propunerea actuală se bazează pe un contract datând din 1993, document care, conform USR–FDGR, nu a fost niciodată respectat. Clauzele inițiale prevedeau obținerea autorizației de construire într-o lună și finalizarea lucrărilor în termen de trei ani, termene care nu au fost respectate niciodată.
Mai mult, documentul inițial a fost semnat cu un ONG din care făceau parte primarul și viceprimarul de la acea dată, fapt care, în opinia USR–FDGR, ridică problema unui potențial conflict de interese în cazul în care actul ar fi validat în prezent. Consilierii cer, de asemenea, detalii despre componența actuală a acestui ONG și dacă acesta are capacitatea reală de a susține un proiect de o asemenea anvergură.
Aspecte juridice și urbanistice care necesită clarificare
Un alt element controversat vizează o hotărâre judecătorească din 2017. Conform USR–FDGR, această sentință nu obligă municipalitatea să realizeze concesionarea terenului, ci doar să demareze sau să modifice un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – documentație care, până la acest moment, nu a fost elaborată.
Consilierii mai atrag atenția că obligația de modificare a PUZ-ului datează din perioada 2017–2020, când funcția de primar al Brașovului era deținută tot de George Scripcaru. De asemenea, terenul propus acum nu mai corespunde celui stabilit în contractul inițial, având un alt amplasament și o suprafață diferită.
Terenul aflat în litigiu și riscul juridic
Situația este complicată de faptul că terenul se află în litigiu, dosarul fiind pe rolul Curții de Apel, cu un termen de judecată stabilit pentru luna martie 2026. În acest context, USR–FDGR avertizează că adoptarea unei hotărâri în acest moment ar putea fi considerată rea-credință și ar putea atrage riscuri juridice inclusiv pentru consilierii locali.
La toate acestea se adaugă discrepanțe legate de redevență – 25 de lei/mp menționați în hotărârea de Consiliu Local, spre deosebire de 1 leu/mp prevăzut în contractul din 1993 – precum și suprapunerea terenului cu amplasamentul proiectului parcării subterane din Centrul Civic, o investiție realizată deja din fonduri publice. În cel mai defavorabil scenariu, avertizează consilierii, aplicarea simultană a tuturor deciziilor existente ar putea duce la dispariția completă a parcului din Centrul Civic.
Alternative viabile și necesitatea consultării publice
Grupul USR–FDGR susține că există alternative realiste care pot preveni polarizarea orașului. Printre soluțiile propuse se numără:
- Identificarea unei zone mai potrivite, cum ar fi arealul fostei platforme IUS, unde ar putea coexista atât o catedrală, cât și un parc.
- Păstrarea Centrului Civic pentru funcțiuni exclusiv culturale – muzee, săli de spectacole și spații comunitare – așa cum au recomandat specialiștii din cadrul Ordinului Arhitecților din România.
„Credința nu trebuie pusă în conflict cu orașul, iar Biserica nu ar trebui folosită ca paravan pentru decizii greșite”, au transmis consilierii USR–FDGR. Aceștia insistă că dezvoltarea Brașovului necesită dialog, transparență și respect față de cetățeni, iar deciziile majore trebuie luate exclusiv în urma unei dezbateri publice reale cu brașovenii.
Abținerea de la vot, concluzionează reprezentanții USR–FDGR, este expresia acestei nevoi de prudență și de consultare extinsă, nu un refuz al proiectului în sine.
