Conform unui nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), România a devenit lider la nivelul consumului de alcool, depășind în mod semnificativ media europeană. Documentul evidențiază nu doar cantitățile ridicate consumate de adulți, ci și faptul că minorii încep să consume băuturi alcoolice de la vârste din ce în ce mai fragede.
România înregistrează cel mai mare nivel de consum de alcool dintre toate statele membre OCDE, conform datelor colectate pentru anul precedent. Această realitate îngrijorătoare se traduce și în statistici medicale, unde 5% dintre decesele survenite în țară sunt atribuite consumului de alcool, o rată mai mare față de media de 3% înregistrată în celelalte state membre.
Analiza consumului de alcool în rândul populației adulte
În medie, consumul total de alcool înregistrat în 2023 a fost de 12,3 litri de alcool pur pe adult, în timp ce media la nivelul OCDE a fost considerabil mai mică, atingând 8,5 litri. Situația este agravată de o creștere semnificativă a acestui indicator, un salt de 30% fiind înregistrat în România în perioada 2013-2023.
De asemenea, România se plasează pe primul loc în OCDE în ceea ce privește consumul episodic excesiv, cu o rată de 11% din populație care manifestă acest comportament. Distribuția pe sexe indică o disparitate clară, cu 20% dintre bărbați și doar 3% dintre femei raportând un consum excesiv ocazional.
Raportul OCDE atrage atenția și asupra lacunelor din politicile publice, menționând că România nu dispune de o strategie națională elaborată pentru limitarea consumului de alcool. Mai mult, accesul la alcool este deosebit de facil, fiind disponibil inclusiv în rețelele de benzinării.
Rata fumatului și prevalența utilizării țigărilor electronice la adolescenți
În ceea ce privește fumatul, 9% din decesele înregistrate în România sunt atribuite acestui factor de risc, procent care se apropie de media celorlalte state OCDE. La categoria adulților, rata fumatului a fost de 18,7% în 2019, depășind media OCDE de 14,8%, bărbații fumând de aproximativ patru ori mai mult decât femeile.
Comportamentul de risc este accentuat în rândul tinerilor. Datele arată că 23% dintre adolescenții în vârstă de 15 ani au fumat în ultimele 30 de zile. O statistică și mai îngrijorătoare este cea legată de utilizarea dispozitivelor moderne: un sfert (25%) dintre adolescenți folosesc țigări electronice sau vape, aceasta fiind una dintre cele mai mari valori înregistrate în spațiul OCDE.
Deși au fost adoptate o serie de măsuri antifumat, incluzând interdicția în spațiile închise, avertismentele grafice pe pachete și planuri de creștere graduală a taxelor (între 2024 și 2026), raportul notează că taxele pe tutun rămân sub recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). De asemenea, România nu a implementat încă măsura ambalajelor generice pentru produsele din tutun.
Cea mai mare rată a mortalității evitabile și tratabile
România se clasează printre țările cu cea mai mare rată a mortalității evitabile, înregistrând 251 de decese la 100.000 de locuitori din cauze care ar fi putut fi prevenite. Prin comparație, media OCDE este de 145 decese, iar media țărilor OCDE din Uniunea Europeană este de 179.
Un indicator critic este mortalitatea din cauze tratabile (decese ce pot fi prevenite prin intervenții medicale adecvate), unde România deține cea mai mare rată dintre statele OCDE, cu 179 de decese la 100.000 de locuitori. Această cifră alarmantă semnalează deficiențe structurale majore, indicând slăbiciuni în prevenție, dificultăți de acces la servicii medicale și o eficiență redusă a sistemului sanitar.
Impactul stilului de viață nesănătos și obezitatea
Principala cauză de mortalitate în România o constituie bolile cardiovasculare. Țara înregistrează rate foarte ridicate de mortalitate prin boală cardiacă ischemică și accidente vasculare cerebrale (AVC), depășind media OCDE. Aceste decese sunt, în mare măsură, evitabile prin adoptarea unui stil de viață sănătos, fiind legate de:
- Alimentația nesănătoasă;
- Sedentarismul;
- Fumatul;
- Consumul nociv de alcool.
Aproximativ 29% dintre decesele înregistrate în 2021 au fost atribuite direct factorilor de risc comportamentali. Riscurile asociate cu dieta (alimentația neadecvată) au contribuit la 16% dintre decese, comparativ cu o rată de 10% în celelalte țări OCDE. Doar 40% dintre români consumă zilnic cantitatea necesară de fructe și legume, iar doar o cincime practică sport de cel puțin trei ori pe săptămână.
Provocările sistemului de sănătate publică și nivelul de implicare
O altă problemă majoră este reprezentată de prevalența obezității și a supraponderalității. 67% dintre adulții români sunt supraponderali sau obezi, față de media de 54% în alte state. La nivelul adolescenților, un sfert dintre aceștia erau supraponderali sau obezi în anul 2022.
În ceea ce privește intervențiile în sănătatea publică, raportul recunoaște existența unor progrese, deși impactul real în rândul populației rămâne limitat. Deși există programe dedicate bolilor netransmisibile (precum diabetul) și campanii de educație sanitară, se observă o acoperire insuficientă, în special în zonele rurale și izolate. Nivelul de implicare a populației în definirea și implementarea politicilor de sănătate publică este, de asemenea, evaluat ca fiind redus.
