În opinia lui Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, abordarea adoptată de guvernanți pentru reducerea deficitului bugetar a fost cea mai simplă, dar și cea mai păguboasă pentru cetățeni. El susține că, în loc să realizeze o reformă reală a statului prin tăierea cheltuielilor excesive, autoritățile au optat pentru creșterea taxelor și impozitelor.
Economistul a prezentat o analiză detaliată, argumentând că o serie de măsuri de austeritate menite să eficientizeze bugetul de stat ar fi fost suficiente pentru atingerea țintelor de deficit, fără a afecta puterea de cumpărare sau mediul de afaceri prin majorări fiscale. Această strategie de creștere a cheltuielilor și majorare a impozitelor a fost începută, conform lui Năsui, încă din mandatele guvernelor Ciucă și Ciolacu, sub egida coaliției PSD-PNL.
Abordarea guvernamentală versus soluțiile alternative
Claudiu Năsui critică ferm lipsa de voință politică în a implementa reduceri de cheltuieli la nivel central. El consideră că majorarea taxării reprezintă o dovadă a incapacității sau a refuzului de a restructura aparatul de stat și de a renunța la mecanismele de risipă bugetară. Soluția propusă de acesta se concentra pe ajustări fiscale realizate exclusiv prin intervenții asupra cheltuielilor nejustificate.
Năsui a evidențiat 11 puncte precise unde se puteau opera economii substanțiale, demonstrând că reducerea deficitului putea fi atinsă fără a afecta negativ categoriile sociale vulnerabile sau sectoarele critice precum apărarea națională sau administrațiile locale.
Propunerile pentru reducerea cheltuielilor de la bugetul de stat
Fostul ministru a structurat o listă de măsuri menite să optimizeze bugetul de stat, având un impact direct asupra reducerii deficitului, fără a implica noi taxe. Aceste măsuri vizează în principal eliminarea surselor de risipă și a subvențiilor acordate discreționar:
- Oprirea programelor de redistribuție de la centru către unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri), similar PNDL – estimat la 15,6 miliarde de lei anual.
- Stoparea subvențiilor și a schemelor de ajutor de stat acordate companiilor direct din bugetul de stat – circa 12,2 miliarde de lei.
- Reducerea cheltuielilor de personal la nivelul administrației centrale cu un procent de 10% – aproximativ 10 miliarde de lei.
- Oprirea componentei speciale a pensiilor speciale și trecerea integrală a acestora pe principiul contributivității, urmând modelul aplicat în timpul guvernului Emil Boc.
- Oprirea majorărilor de capital social la companiile de stat – 3 miliarde de lei.
- Alte ajustări în zona investițiilor finanțate direct de la bugetul de stat – 2,7 miliarde de lei.
- Oprirea creșterilor de capital social la băncile deținute de stat, precum CEC și Exim – 2,4 miliarde de lei.
- Reducerea granturilor și a finanțării de bază pentru institutele de cercetare și dezvoltare de stat – 2,2 miliarde de lei.
- Reducerea cu 10% a cheltuielilor alocate pentru bunuri și servicii – 989 de milioane de lei.
- Oprirea sau suspendarea subvenției destinate finanțării partidelor politice – 800 de milioane de lei.
- Desființarea anumitor agenții de stat considerate redundante (precum ARICE, ANES, AMEPIP, OFIC, ANDIS) – 700 de milioane de lei.
Impactul și beneficiile reducerilor de cheltuieli
Năsui susține că aplicarea riguroasă a acestor tăieri exclusiv din bugetul de stat ar fi asigurat reducerea necesară a deficitului. Conform argumentației sale, acest plan era conceput pentru a evita orice formă de creștere a taxelor, tăiere a pensiilor obișnuite, reducere a fondurilor alocate asistenței sociale sau diminuare a bugetului Ministerului Apărării.
De asemenea, propunerile garantau menținerea cotelor defalcate, esențiale pentru finanțarea unităților administrativ-teritoriale. Viziunea propusă punea accentul pe reformă structurală și pe eliminarea ineficiențelor administrative ca motor principal al stabilizării economice.